luni, 29 octombrie 2007

Fosele septice

Fosele septice sunt rezervoare etanse subterane care colecteaza totalitatea apelor menajere produse in gospodarii, elimina in buna masura materiile poluante concentrate in apele uzate si asigura retinerea materiilor solide si a deseurilor plutitoare.
In unele cazuri, ea poate constitui o alternativa economica de asanare a retelelor de apa dintr-o zona lipsita de un sistem central de epurare a apelor uzate menajere. Este evident ca numarul caselor din zona respectiva nu trebuie sa fie mare, deoarece aceste sisteme, mai mult individuale, de tratare a apelor uzate menajere, au capacitati limitate, in privinta volumului de epurare.
Apa rezultata in urma epurarii nu este potabila. Mai exact, germenii patogeni nu sunt retinuti de fosa septica decat in proportie de 90%. Majoritatea foselor au cel putin doua compartimente. Materiile solide se acumuleaza, in general, in primul compartiment unde sufera o fermentatie anaeroba bazica. Aceasta fermentatie antreneaza productia de oxid si bioxid de carbon, hidrogen sulfurat si metan. La suprafata, bulele antreneaza particule de noroi care sfarsesc prin a forma o crusta. Materiile solide se depun la fundul bazinului. Gazele se elimina prin orificii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimina prin vidanjare periodica.
Dupa primul compartiment, un al doilea primeste efluentii decantati sub forma unui fluid limpede. Tinand cont de faptul ca apa rezultata nu este potabila, trebuie ca dupa un timp, care poate dura intre 1 si 3 zile, lichidul rezultat sa fie evacuat printr-un sistem de drenare subteran. Aici are loc filtrarea totala, datorita stratului filtrant natural prin care trece.
Grasimile, uleiurile si alte materii mai usoare decat apa plutesc la suprafata si constituie un strat de spuma susceptibil de a se transforma intr-o crusta destul de dura.
Volumul fosei septice depinde de numarul de utilizatori si de cantitatea apelor uzate deversate. De asemenea, volumul de stocare a noroiului si spumei depind de frecventa vidanjarilor, de temperatura ambianta si de mijloacele de spalat utilizate.
Fosa septica poate fi din beton, din fibra de sticla sau din polietilena. Apele uzate trebuie sa intre in fosa septica astfel incat sa perturbe cat mai putin curgerea in aceasta, sa deranjeze cat mai putin procesul de sedimentare. Este bine ca inaintea intrarii apelor in fosa septica, acestea sa treaca printr-un camin vizitabil.
Iesirea efluentilor din fosa septica se face printr-un tub de diametru mai mic, din PVC. Optional se mai poate monta un recipient final de ape uzate, recipient echipat cu o mica pompa. Cu ajutorul acesteia, apele pot fi trimise la o oarecare distanta de fosa sau pot fi ridicate la diverse inaltimi impuse.
Procesele anaerobe din fosa produc printre altele si o cantitate de metan si hidrogen sulfurat care trebuie evacuate natural. Nu este o problema de neglijat deoarece fara orificii de aerisire apar mirosuri suparatoare si in unele situatii se pot produce chiar explozii, datorita acumularii acestui amestec inflamabil de gaze.
Fosa septica nu se monteaza oriunde si oricum. Intai de toate aveti nevoie de avizele ce reglementeaza posesia si instalarea foselor: cerificat de urbanism, respectiv autorizatie de construire. Acestea nu se pot obtine decat daca modelul de fosa septica are un agrement de mediu si o agrementare tehnica.

duminică, 2 septembrie 2007

Ultima noastra interventie

O zi obisnuita de munca in care oamenii nostrii intervin responsabil si cu multa seriozitate.

miercuri, 18 iulie 2007

Canalizarea caselor de locuit din Roma antică

Unii arheologi consideră că sistemul de canalizare al Romei antice nu era eficient deoarece erau foarte puţine reşedinţe care erau conectate la sistemul de canalizare. Totuşi, după anul 100 AD, când reţeaua de canalizare era practic terminată a început şi racordarea la canalizarea oraşului a caselor oamenilor cu stare.
Neavând instalaţii sanitare în case, romanii aveau două alternative:
1.pentru o sumă relativ redusă ei puteau utiliza latrinele publice, care existau în tot oraşul şi care erau conectate la canalizare. Canalizările romane par să fi cuprins cel mai vechi sistem de latrine publice cu plată din lume.
2.Să utilizeze ţucalele, soluţie pentru straturile mai sărace ale populaţiei, care nu-şi puteau permite să plătească de câteva ori pe zi accesul la latrinele publice. În principiu, ţucalele trebuiau golite în haznale sau în vase mari, aşezate sub scări, care erau apoi transportate şi golite în gurile de canal de pe străzi.
Latrinele publice au început să apară în Roma începând cu secolul II î.Hr şi numărul lor a crescut pe măsura extinderii sistemului de canalizare. Se pare că în anul 315 AD existau 144 de closete publice în Roma.Locul unde Iulius Cezar a fost asasinat în Curia Pompei din Theatrum Pompeium a fost declarat ”locus sceleratus” de Octavian August; drept urmare statuia lui Pompei fusese mutată din curie, şi locul a fost transformat în latrină publică.
Muncitorii care prelucrau ţesăturile la Roma descoperiseră că amoniacul are proprietatea de a le albi, urina fiind în acea perioadă singura sursă de a procura amoniac. Ca atare, împăratul Vespasian a ordonat ca produsul in urinalele oraşelor să fie colectat, decantat şi depozitat în cisterne, pentru ca apoi să fie vândut breslei ţesătorilor.
La începutul domniei lui Vespasian imperiului fusese într-o situaţie financiară dezastroasă, pe când la moartea sa vistieria era plină. Nu se ştie cu cât venitul latrinelor a contribuit la această redresare economică, însă nu există nicio îndoială că în Roma antică funcţionau curăţătorii chimice şi reciclarea deşeurilor era o politică de stat.

sâmbătă, 7 iulie 2007

Si azi m-a chemat cineva pe teren sa rezolv o noua problema. Oamenii au nevoie de mine si de serviciile pe care le ofer. Era intr-adevar mult noroi in jurul angajatilor mei care munceau transpirand pe caldura infernala ce se pogorase pe una din strazile linistite ale Bucurestiului. O conducta de apa fusese sectionata de o macara care lucra in apropiere si produsese o intreaga incurcatura in imprejurimi. Strada fusese inundata pe o portiune buna, oamenii erau lipsiti de apa in locuinte si ..cineva s-a gandit la noi! Cu cei cativa baieti foarte priceputi, pe care-i am angajati, am sosit imediat la fata locului si ne-am apucat de treaba. Apa din canalizare a fost deviata si s-a inceput strapungerea zonei in care se produsese scurgerea. Tarnacoapele, lopetile si alte cateva scule ajutatoare nu au zabovit sa se infiga in pamantul noroios afectat de inundatia neprevazuta. Dupa o interventie de o ora baietii au facut loc si s-a inceput repararea propriu-zisa. Conducta a fost sudata, dupa care a urmat izolarea ei. Soarele era inca pe cer in acest timp, sfredelind cu razele sale fruntile prine de sudoare ale baietilor care lucrau. Cea mai mare satisfactie a mea apare atunci cand lucrul s-a terminat si a fost foarte bine facut. Oamenii din zona Giulesti s-au putut bucura din nou de efectele benefice ale..apei. Pare ceva simplu si accesibil tuturor..dar apa este ceva unic...un compus indispensabil vietii. Va puteti inchipui cata importanta dadeau romanii acum cateva mii de ani apei? Au creat acele apeducte cu o precizie inginereasca alimentand orasele antice cu apa de la mii de km distanta. Povestea apei va continua....

sâmbătă, 30 iunie 2007

Masina mea preferata: Skoda Octavia 2

Povestea automobilului Skoda are o istorie de peste 100 de ani in spate. Totul a inceput in anul 1895 cand doi tineri intreprinzatori au hotarat sa fabrice biciclete si motociclete sub marca: Laurin & Klement. In anul 1905 a aparut primul automobil Skoda, o bijuterie de masina la acel moment. In 1925 odata cu fuziunea Skoda Pilsen compania a cunoscut un enorm progres si un urias succes de piata, producand automobile cu linii de design deosebit si castigand multe competitii internationale. Dupa cel de-al doilea razboi mondial Skoda intra intr-o etapa socialista, automobilul incercand sa tina piept marcilor occidentale. Abia la inceptul anilor '90 Skoda si-a recapatat prestigiul sau international, alaturandu-se conncernului german VW. Deci, ca si concluzie a acestui mic istoric automobilistic conduc in acest moment o masina a carei experienta si inovatie a constructorilor se intaind pana in secolul trecut. Trebuie sa recunosc ca sunt foarte multumit de acesta masina. Am ales culoarea neagra pentru ca seamana foarte mult cu o pantera, masina furisandu-se si atacand decisiv doar pe cativa zeci de metri. Pulsul motorului iti creste adrenalina, facandu-te sa te simti ca in carlinga unui Boeing 707. Confortul din interiorul masinii si faptul ca ruleaza foarte lin pe autostrada ma face sa ma simt ca am una dintre cele mai bune masini din lume. I love Skoda!

vineri, 29 iunie 2007

Unde duce nevoia pe om

A lucra in sistemul serviciilor e un lucru deosebit de important, privita ca responsabilitate. Oamenii sunt susceptibili de a analiza calitatea lucrarilor tale prin prisma profesionalismului de care dai dovada. De multe ori intalnim oameni nemultumiti de lucrarile facute de diferiti prestatori de servicii, incapabili de a transmite mai departe acest lucru. Pe acest blog, exact acest lucru incercam sa dezbatem si sa analizam: cine si de ce nu isi face treaba corect, ce probleme apar ulterior si cine raspunde pentru ele. Eu Marian Balas sunt unul din cei care ofera servicii si imi doresc sa lucrez intr-un mediu cat mai profesionist, adica daca eu respect regulile legate de acest tip de serviciu si ceilalti colegi de-i mei sa faca acelasi lucru. Pentru ca altfel oamenii nu vor mai apela la noi, cei mici, ci doar la firmele mari. Cine poate si cine a intampinat diverse probleme legate de vidanjare, canalizare, desfundare si curatare mecanizata este invitat sa dezbata acest lucru pe blogul special creat. Va astept pe toti sa discutam!